Întrebări frecvente

Contrar prejudecatilor manifestate de multe persoane care doresc sa isi construiasca o casa, constructiile din lemn nu au nici un dezavantaj fata de constructiile clasice (BCA, caramida, beton), ba dimpotriva au mult mai multe avantaje fata de acestea din urma. Cunoscand toate acestea Doxar, va propune sa parcurgeti randurile de mai jos cu convingerea ca dupa aceasta veti considera lemnul o varianta demna de atentie.

Casele cu structură de lemn au o durată de viață mai redusă decât cele din materiale clasice (BCA, cărămidă) ?

Una dintre caracteristicile fundamentale ale lemnului este elasticitatea si durabilitatea. Acest lucru combinat cu faptul ca materialul este tratat contra mucegaiului, microorganismelor si cariilor, cu faptul ca prinderile structurii se fac cu ajutorul unor cuie speciale cu aderenta chimica, iar ansamblul este consolidat pentru cutremure cu piese metalice, în spiritul normelor cele mai exigente, face ca acest tip de case sa aiba o durata de viata cel putin la fel de mare ca cele ridicate din materiale traditionale. Exista si la noi dar mai ales in tari ca Germania si Austria case din lemn care au o varsta de peste 100 ani.

Casele cu structura din lemn nu sunt periculoase in caz de cutremur ?

Structura acestor case este gandită ca un sistem spaţial de cadre elastice, nu sunt concentraţii de eforturi, ansamblul este echilibrat şi omogen. Casele realizate în acest sistem s-au comportat foarte bine şi la cutremure de gradul 7-8 pe scara Richter, practic este cel mai sigur sistem de construcţie cunoscut.
Casele nu sunt realizate artizanal, se face un calcul de rezistenţă confirmat de verificatori de proiecte autorizaţi, proiectarea componentelor se face pe calculator

totul în concordanţă cu EUROCOD 5 şi mult înainte de adaptarea normativelor româneşti pentru case în sistemele tradiţionale (cărămidă, beton, BCA).

Acest tip de case nu sunt periculoase la foc, lemnul fiind un material usor combustibil?

Fără îndoială, lemnul este un material combustibil dar au apărut noutăţi notabile în ceea ce priveşte tratamentele de protecţie. Substanţele cele mai folosite în tratamentele insectofungicide conţin componente care acţionează favorabil şi la sporirea rezistenţei la foc. Există şi substanţe şi tehnologii care acţionează special pentru această creştere a rezistentei.
Într-o ţară foarte atentă la protecţia cetăţenilor – Franţa, Companiile de Asigurare franceze confirmă statistic că nu s-au constatat mai multe incendii care au apărut în casele din lemn faţă de casele din cărămidă sau alte materiale de construcţie.
Menţionăm că sistemul pe care îl propunem are structura de rezistenţă din lemn placat cu diverse materiale de închidere, OSB este socotit neinflamabil iar la interior, plăcile din gips-carton au un coeficient de transfer termic redus şi conţin preponderent ipsos care are ca element constitutiv apa în proporţie de 20% iar aceasta devine liberă în timpul incendiului. Lemnul este obişnuit tratat prin imersie sau prin vaacum şi imersie şi apărat de plăci rezistente la foc, el rămânând aparent numai la parapeţii balcoanelor, scări sau eventual la tâmplăria uşilor si ferestrelor.
În cazul în care focul ajunge totuşi la structura din lemn, s-a constatat ca lemnul atins de flacără este bine protejat de un strat de cărbune ce se formează la suprafaţă, bun izolator un timp satisfăcător.
Revenind la Companiile de Asigurare franceze, este de subliniat că prima de asigurare pentru o casă din lemn este aceiaşi cu cea pentru o casă din cărămidă. Nici normele “Foc” din Reglementările generale pentru construcţii din Franţa, foarte severe, de altfel, nu fac nici un fel de diferenţiere între casele din cărămidă şi cele din lemn.
În TEST-ul revistei HAUSBAU – 2003, una dintre cele mai prestigioase reviste de specialitate din Germania, casele cu structura din lemn cu tratamente standard se încadrează în aceiaşi clasă de rezistenţă la foc cu cele din cărămidă. (F 30 B) iar cele la care lemnul este tratat special ajungând la F 60, F 90 şi chiar F120! lndicativul 30 … 120 arată timpul în minute până când componentele casei se aprind.
Am vrea să subliniem că aceste tratamente speciale, materiale si dotările de aplicare, sunt accesibile iar DOXAR are tehnologia necesara pentru aplicarea lor.

Nu voi avea cheltuieli de intretinere mai mari in acest tip de casa, exista acelasi confort termic ca in casele construite din materiale traditionale ?

Soluţia standard de realizare a pereţilor exteriori (lemn 150 mm, OSB 12 mm, vată minerală 150 mm şi faţadă din polistiren de 50 mm), din punct de vedere al rezistenţei termice, este similară cu un perete de cărămidă de 1,66 m grosime, tencuit pe ambele feţe !
În TEST-ul revistei “HAUSBAU” amintită mai sus, găsim alăturate case din cărămidă, lemn, liapor (un BCA mai performant), toate executate de firme prestigioase în domeniu.
Un punct important al analizei îl reprezintă consumul maxim anual de energie raportat la fiecare mp de suprafaţă locuită şi corelat cu noile “Reglementări de economisire şi limitare a emisiunilor de C02 – WSVO 2000”. Consumul maxim anual admis pentru casele noi este de 86 K w/mp , indiferent de soluţiile constructive adoptate.
Rezultatul testului: la casele dinˇ cărămidă, consumul mediu este de 70 Kw/mp.an iar la casele cu structură din lemn şi soluţii ca cele descrise mai sus este de 54 Kw/mp.an. Este interesant că aceste case din cărămidă sunt făcute după normative germane şi au pereţii de grosime 45-50 cm din blocuri ceramice cu goluri plus straturi intercalate de vată minerală de 100-140 mm grosime.

Aceste constructii nu au un aspect exclusiv rustic, aratand ca niste case de vacanta ?

Răspunsul este foarte clar: casele modulare cu structura din lemn au aspectul exterior şi interior absolut identic cu cel al caselor executate din zidărie. Într-un cartier de vile, chiar pentru un specialist, este imposibil de depistat care sunt casele din cărămidă şi care cu structură din lemn !
Finisajele interioare au zugrăveli lavabile sau tapet, mochetă sau parchet, gresie, faianţă, învelitorile sunt ţigle ceramice sau din oţel, tablă pe astereală etc.
Pereţii fiind foarte drepţi şi plani, la fel tavanele, nu sunt necesare remedieri la tencuială iar lucrările de finisaj pot fi executate chiar de clienţi în regie proprie.
Dacă se fac finisaje cu lambriu din lemn, se poate realiza un pronunţat caracter rustic, în cazul în care se doreşte explicit acest lucru. Practic, putem realiza şi un aspect exterior similar cu cel al caselor din lemn masiv rotunjit sau drept, dublat de avantajele pereţilor netezi la interior şi înglobarea instalaţiilor în pereţi şi plansee.