Contrar prejudecăților manifestate de multe persoane care doresc să își construiască o casă, construcțiile din lemn nu au nici un dezavantaj față de construcțiile clasice (BCA, caramida, beton), ba dimpotrivă au mult mai multe avantaje față de acestea din urmă. Cunoscând toate acestea, Doxar vă propune să parcurgeți rândurile de mai jos cu convingerea că după aceasta veți considera lemnul o variantă demnă de atenție.

1. Casele cu structură de lemn au o durată de viață mai redusă decât cele din materiale clasice (BCA, cărămidă) ?

Una dintre caracteristicile fundamentale ale lemnului este elasticitatea și durabilitatea. Acest lucru combinat cu faptul că materialul este tratat contra mucegaiului, microorganismelor și cariilor, cu faptul că prinderile structurii se fac cu ajutorul unor cuie speciale cu aderență chimică, iar ansamblul este consolidat pentru cutremure cu piese metalice, în spiritul normelor cele mai exigente, face ca acest tip de case să aibă o durată de viață cel puțin la fel de mare ca cele construite din materiale tradiționale. Există și la noi, dar mai ales în țări ca Germania și Austria, case din lemn care au o vârstă de peste 100 ani.

2. Casele cu structură din lemn nu sunt periculoase în caz de cutremur ?

Structura acestor case este gândită ca un sistem spațial de cadre elastice, nu sunt concentrații de eforturi, ansamblul este echilibrat și omogen. Casele realizate în acest sistem s-au comportat foarte bine și la cutremure de gradul 7-8 pe scara Richter, practic este cel mai sigur sistem de construcție cunoscut.
Casele nu sunt realizate artizanal, se realizează un calcul de rezistență confirmat de verificatori de proiecte autorizați, iar proiectarea componentelor se face pe calculator, totul în concordanță cu EUROCOD 5 și mult înainte de adaptarea normativelor românești pentru case în sistemele tradiționale (cărămidă, beton, BCA).

3. Acest tip de case nu sunt periculoase la foc, lemnul fiind un material ușor combustibil ?

Fără îndoială, lemnul este un material combustibil, dar au apărut noutăți notabile în ceea ce privește tratamentele de protecție. Substanțele cele mai folosite în tratamentele insectofungicide conțin componente care acționează favorabil și la sporirea rezistenței la foc. Există și substanțe și tehnologii care acționează special pentru această creștere a rezistenței.
Într-o țară foarte atentă la protecția cetățenilor, cum ar fi Franța, Companiile de Asigurare franceze confirmă statistic că nu s-au constatat mai multe incendii care au apărut în casele din lemn față de casele din cărămidă sau alte materiale de construcție.
Menționăm că sistemul pe care îl propunem are structura de rezistență din lemn placat cu diverse materiale de închidere, OSB este socotit neinflamabil, iar la interior plăcile din gips-carton au un coeficient de transfer termic redus și conțin preponderent ipsos care are ca element constitutiv apă în proporție de 20%, iar aceasta devine liberă în timpul incendiului. Lemnul este în mod obișnuit tratat prin imersie sau prin vaacum și imersie și apărat de plăci rezistente la foc, el rămânând aparent numai la parapeții balcoanelor, scări sau eventual la tâmplăria ușilor si ferestrelor.
În cazul în care focul ajunge totuși la structura din lemn, s-a constatat ca lemnul atins de flacără este bine protejat de un strat de cărbune ce se formează la suprafață, bun izolator un timp satisfăcător.
Revenind la Companiile de Asigurare franceze, este de subliniat că prima de asigurare pentru o casă din lemn este aceeași cu cea pentru o casă din cărămidă. Nici normele Foc din Reglementările generale pentru construcții din Franța, foarte severe, de altfel, nu fac nici un fel de diferențiere între casele din cărămidă și cele din lemn.
În TEST-ul revistei HAUSBAU, 2003, una dintre cele mai prestigioase reviste de specialitate din Germania, casele cu structură din lemn cu tratamente standard se încadrează în aceeași clasă de rezistență la foc cu cele din cărămidă (F 30 B), iar cele la care lemnul este tratat special ajungând la F 60, F 90 și chiar F120! Indicativul 30 – 120 arată timpul în minute până când componentele casei se aprind.
Am vrea să subliniem că aceste tratamente speciale, materiale și dotările de aplicare, sunt accesibile, iar DOXAR are tehnologia necesară pentru aplicarea lor.

4. Nu voi avea cheltuieli de întreținere mai mari în acest tip de casă ? Există același confort termic ca și în casele construite din materiale tradiționale ?

Soluția standard de realizare a pereților exteriori (lemn 150 mm, OSB 12 mm, vată minerală 150 mm și fațadă din polistiren de 50 mm), din punct de vedere al rezistenței termice, este similară cu un perete de cărămidă de 1,66 m grosime, tencuit pe ambele fețe !
În TEST-ul revistei “HAUSBAU” amintită mai sus, găsim alăturate case din cărămidă, lemn, liapor (un BCA mai performant), toate executate de firme prestigioase în domeniu.
Un punct important al analizei îl reprezintă consumul maxim anual de energie raportat la fiecare mp de suprafață locuită și corelat cu noile “Reglementări de economisire și limitare a emisiunilor de C02 – WSVO 2000”. Consumul maxim anual admis pentru casele noi este de 86 K w/mp , indiferent de soluțiile constructive adoptate.
Rezultatul testului: la casele din cărămidă, consumul mediu este de 70 Kw/mp.an, iar la casele cu structură din lemn și soluții ca cele descrise mai sus este de 54 Kw/mp.an. Este interesant că aceste case din cărămidă sunt făcute după normative germane și au pereții de grosime 45-50 cm din blocuri ceramice cu goluri plus straturi intercalate de vată minerală de 100-140 mm grosime.

5. Aceste construcții nu au un aspect exclusiv rustic, arătând ca niște case de vacanță ?

Răspunsul este foarte clar: casele modulare cu structura din lemn au aspectul exterior și interior absolut identic cu cel al caselor executate din zidărie. Într-un cartier de vile, chiar pentru un specialist, este imposibil de depistat care sunt casele din cărămidă și care cu structură din lemn !
Finisajele interioare au zugrăveli lavabile sau tapet, mochetă sau parchet, gresie, faianță, învelitorile sunt țigle ceramice sau din oțel, tablă pe astereală etc.
Pereții fiind foarte drepți și plani, la fel tavanele, nu sunt necesare remedieri la tencuială iar lucrările de finisaj pot fi executate chiar de clienți în regie proprie.
Dacă se fac finisaje cu lambriu din lemn, se poate realiza un pronunțat caracter rustic, în cazul în care se dorește explicit acest lucru. Practic, putem realiza și un aspect exterior similar cu cel al caselor din lemn masiv rotunjit sau drept, dublat de avantajele pereților netezi la interior și înglobarea instalațiilor în pereți și planșee.